Mișcarea populației între zonele geografice și politicile naționale au redus eventualele diferențe majore existente cândva între ardeleni, munteni și moldoveni, arată un studiu coordonat de UBB.
„Românismul” bate „ardelenismul”, „moldovenismul” și „muntenismul”, este concluzia studiului realizat de un grup național de cercetare coordonat de Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, care a propus o analiză mai detaliată a profilului psihocultural al țării. Acesta a fost făcut prin „hărți psihologice” la nivel de zone ale țării, care au fost prestabilite geografic, administrativ-teritorial sau derivate psihologic. Aceste hărți au fost relaționate apoi cu inegalitățile sau polarizările economice, dar și cu alți indicatori, respectiv cei politici, economici, sociali și de sănătate.
Variabilele psihologice analizate în acest Raport au fost:
1 – atributele psihoculturale: (colectivism/individualism; concentrarea/descentralizarea puterii sociale; evitarea incertitudinii; competiția/consensul; orientarea pe termen lung/scurt; indulgența);
2 – trăsăturile de personalitate (stabilitatea emoțională; extraversiunea; deschiderea; agreabilitatea; conștiinciozitatea); 3 – inteligența generală;
4 – încrederea interpersonală;
5 – factori cognitiv-comportamentali (experiențe negative percepute; cogniții raționale/iraționale; emoții pozitive și negative; satisfacția cu propria viață).
După apariția monografiei care este dedicată psihologiei românilor, prof. dr. Daniel David spune că era mereu întrebat despre diferențele psihologice de pe teritoriul țării. La această întrebare a putut răspunde atunci doar parțial.
„Acum putem da un răspuns mai riguros și mai sistematic, deși există încă loc de îmbunătățiri și aici. Astfel, rezultatele arată că în general există o tendință spre o omogenitate a distribuirii atributelor psihoculturale/psihologice pe suprafața țării, astfel că în general ‘românismul’ bate și ‘ardelenismul’ și ‘moldovenismul’ și ‘muntenismul’! Într-adevăr, mișcarea populației între aceste zone geografice și politicile naționale comune au redus eventualele diferențe majore existente cândva. Cu toate acestea, există și unele diferențe geografice semnificative statistic și ecologic și există unele diferențe geografice semnificative statistic, dar nu și ecologic”, spune prof. univ. dr. Daniel David, coordonatorul cercetării.
El a precizat că încrederea este o componentă fundamentală a capitalului social, aceasta stând la baza cooperării, cooperare prin care se pot constitui apoi instituții moderne și puternice.
Un atribut interesant este conștiinciozitatea, care apare sistematic, la niveluri diferite de analiză, în favoarea Transilvaniei și a regiunilor sau macroregiunilor de aici.
„Spațiul vestic este caracterizat dominant de stimularea autonomiei indivizilor și descentralizarea puterii. Raportându-ne la provinciile istorice, psihocultural, în cazul autonomiei indivizilor, ordinea este Transilvania, Țara Românească și Moldova, iar în ceea ce privește descentralizarea puterii, ordinea este Țara Românească, Transilvania și Moldova. Diferențele sunt însă minime, în condițiile în care toate cele trei regiuni istorice sunt încă grevate de colectivism și concentrarea puterii”, a mai arătat prof. univ. dr. Daniel David.
Raportul proiectului, prezintă acum doar analiza psihoculturală a diverselor zone ale țării, relaționarea atributelor psihologice cu ceilalăți indicatori urmând să fie realizată la finalizarea proiectului, în 2021 – 2022.
