Licitații de proiectare și execuție pentru cele mai importante trei proiecte ale Clujului: metroul, centura și trenul metropolitan. Asta este promisiunea administrației locale pentru 2022. Numeroși clujeni au însă rezerve față de parcursul ulterior al acestor proiecte, iar la Forum EBS am încercat să vedem de ce există o lipsă de credibilitate a marilor planuri de infrastructură, dacă și cum lucrurile se pot schimba.
Invitații lui Ovidiu Cornea la ediția de joi 6 decembrie 2022 a emisiunii Forum EBS au fost viceprimarul Dan Tarcea, arhitectul Șerban Țigănaș și activistul István Szakáts, unul din administratorii grupului de Facebook Clujul Civic. Este unul din cele mai active grupuri din mediul virtual, cu aproape 13.000 de membri, cu mulți membri activi sau reactivi la articole sau alte texte postate. Numeroși membri aduc adeseori obiecții, argumentate, la adresa unor proiecte de anvergură ale orașului, un exemplu fiind chiar metroul, privit încă drept un vis îndepărtat. Alte remarci vizează situații pe care oamenii le consideră abuzive, în special în materie de urbanism.
Amintim, într-o conferință de presă recentă, primarul Emil Boc a menționat că în acest an urmează să fie lansate licitațiile atât pentru metrou, pentru centura orașului și pentru trenul metropolitan. Lista priorităților e completată de alte proiecte, de mai mică amploare, dar foarte importante și ele – conexiunea între DN1 și Autostrada Transilvania, pe la Martinești – cu perspectiva optimistă de realizare până la final de 2023, respectiv pasajul peste Tăietura Turcului – parte a licitației de electrificare a căii ferate Cluj-Oradea, aflată în derulare.
„Proiectele majore nu se concurează!”
Cele trei proiecte-fanion ale Clujului, metroul, centura metropolitană și trenul metropolitan nu sunt în concurență și sunt la fel de importante pentru mobilitatea din oraș, în viitor, potrivit viceprimarului Dan Tarcea:
„Considerăm că toate sunt extrem de importante pentru Cluj, ca după ce vor fi finalizate să avem un trafic cu adevărat decongestionat și un oraș în care poluarea să fie mult redusă. Metroul va scoate 30% din mașinile din oraș, cel puțin 20% din mașinile de tranzit vor fi scoase de centură și se va asigura o mobilitate mult mai bună a cetățenilor și a călătorilor”, a spus el. Edilul a subliniat că chiar dacă anvergura proiectelor este uriașă – peste 2 miliarde de euro metroul, peste 800 de milioane de euro centura metropolitană – derularea lor simultană nu este un lucru de speriat, câtă vreme lucrările vor fi executate de firme care trebuie să își demonstreze în procedurile de licitație capacitatea de a executa și a duce la bun sfârșit proiectele.
Edilul a explicat și de ce demararea efectivă a procedurilor și chiar a lucrărilor pentru proiecte precum metroul va ajuta la atragerea fondurilor necesare decât dacă s-ar fi așteptat asigurarea de la bun început a întregii sume necesare.
Câtă vreme investițiile enunțate sunt unele cu termen mediu și lung de realizare, l-am întrebat pe viceprimarul Dan Tarcea cum va gestiona administrația locală presiunea pe care dezvoltarea imobiliară continuă a orașului o pune pe infrastructura actuală. El a spus că autoritățile solicită dezvoltatorilor de proiecte mari studii de trafic și că în zone precum Borhanci sau Frunzișului, unde străzile sunt foarte aglomerate derularea investițiilor imobiliare este etapizată.
„Ruptura între ‘ai noștri’ și ‘împotriva noastră’ șubrezește credibilitatea!”
În opinia arhitectului Șerban Țigănaș, decanul Facultății de Arhitectură din Universitatea Tehnică clujeană, credibilitatea marilor proiecte de Cluj poate veni din comunicarea completă de către administrație nu doar a începerii ci și a întregului grafic de realizare. De asemenea, este de preferat ca detaliile proiectelor să fie transmise de către specialiști, inclusiv de către autorii studiilor și proiectelor tehnice, decât de către politicieni.
De asemenea, autoritățile locale trebuie să își schimbe modul de raportare la obiecțiile semnalate de către clujeni, este de părere arhitectul:
„În momentul în care discuți de astfel de proiecte și apar opoziții sau semne de întrebare și tu ca politican vii și spui ‘cine nu e cu noi e împotriva noastră’, ruperea asta, construirea asta de ziduri – adică sau aprobi proiectul și nu îl contești cu nimic și susții, ‘felicitări, bravo, ați reușit din nou, ne conduceți către victoria supremă’, sau ‘sunteți neinformați, nu se susține critica’ – această ruptură, această întrerupere în alb și negru, între ‘ai noștri’ și ‘împotriva noastră’, din nou șubrezește credibilitatea”, a spus Șerban Țigănaș.
Arhitectul a mai vorbit la Forum EBS despre care este în opinia sa principala problemă a orașului și despre importanța planificării urbane, care, consideră el, poate ajuta mai mult decât limitările și constrângerile impuse de exemplu dezvoltatorilor imobiliari.
„E un deficit democratic, capacitatea de implementare e depășită de cea declarativă!”
Istvan Szakats a spus la rândul său, pe de o parte din perspectiva de clujean și activist, iar pe de alta din cea de administrator al grupului amintit, că administrația locală trebuie să nu fie opacă față de feedback-ul cetățenilor, mai ales când aceștia sunt informați și își argumentează obiecțiile.
„Există un deficit democratic în dimensiunea administrării orașului. Orașul se conduce feudal, politicianist, când colo pe ‘trompeta’ Primăriei este deja orașul smart. Ori orașul smart înseamnă în primul rând cetățean smart, care este informat, argumentează, co-decizionează și asta contribuie la transformarea democratică a orașului. Ce vedem acum este o rupere, o taberizare, cum spunea și domnul Țigănaș, lucru pe care nu ni-l dorim”, a declarat el. Szakáts a explicat că membrii grupului își doresc dialog cu municipalitatea, unul însă bazat pe fapte, argumente și nu doar pe declarații:
“Dacă administrația nu doar declară, ci vrea ca orașul vrea să fie smart, atunci este bine să integreze, să acomodeze ideea de cetățean smart, care este informat, care argumentează uneori în contradictoriu, care vrea să ia parte, să își asume deciziile”. „Nu trebuie să te uiți foarte departe ca să vezi, capacitatea de implementare a administrației este mult mai mică decât capacitatea declarativă, de tipul ‘Clujul va avea’; vedem cât durează proiectul Podului Porțelanului, reabilitarea unui amărât de turn (Turnul Pompierilor, n.red.), La Terenuri… Nu poți să vii cu asemenea gogoși. Pe ce rezultate concrete, de termene respectate, se bazează Primăria când ‘sare’ cu următorul ‘Clujul va avea’? Nu văd aceste cazuri de bună practică și nu prea văd nici oamenii de pe grup”, a explicat el.
Rezoluțiunile pentru 2022
Transparența în comunicarea nu doar a reușitelor ci și a nerealizărilor, dar și co-guvernarea orașului alături de cetățeni sunt principalele dorințe legate de administrarea orașului în 2022, enunțate de Șerban Țigănaș și de István Szakáts.
„Aș vrea ca rezultatele să semene cât mai mult cu lucrurile enunțate la început de an, să fie prezentate și lucrurile care nu au reușit, de asemenea să fie prezentate atât reușitele cât și ce nu s-a întâmplat, știm toți că nu tot ce îți propui și reușești, dar asta ar oferi o perspectivă completă și ar conduce la măsurile care se impun, la modul realist”, a spus Șerban Țigănaș.
„Ideal, ce aș vrea să văd într-un an – una din bubele mele cu orașul e faptul că nu este guvernat, ci este administrat reactiv – este un plan asumat, împreună cu cetățenii, de a co-guverna orașul pro-activ și realist și nu pur și simplu administrat reactiv. Un proces lung, pe 10-20 ani în care văd șanse reale că asta se întâmplă, pentru mine asta este calea, care sunt soluțiile pe care le găsim, le găsim împreună, dar hai să avem formatul în care să le găsim împreună, mereu o să fie noi și noi provocări, dar să avem formatul în care le întâmpinăm”, a spus István Szakáts.
Emisiunea Forum EBS de joi 6 ianuarie poate fi ascultată mai jos:
Ovidiu Cornea
