Se modernizează psihocultural România? Aceasta este tema unui studiu realizat de cercetătorii clujeni de la UBB, care monitorizează indicele de modernitate al țării noastre.
România se modernizează, poate mai lent față de aspirații și așteptări, dar o face, iar în parte, creșterea nivelului de modernitate reprezintă o consecință și a intrării în arenă a generațiilor mai tinere. Aceasta este concluzia unui studiu făcut de cercetătorii de la Universitatea Babeș-Bolyai.
Aceștia arată că Indicele de Modernitate a României (IMR) a crescut cu 9 puncte în 25 de ani, ajungând la 48 pe o scală de 100 de puncte.
Potrivit studiului realizat în cadrul proiectului PCCF-UEFISCDI, între anii 1993 și 2018 se observă o creștere cu 9 puncte a Indicelui de Modernitate a României (IMR), respectiv de la 39 la 48, pe o scală de 100 puncte, în timp ce, pe vârstă/generații, IMR se prezintă astfel: 39 la românii născuți în 1960, care fac parte din Generația Baby Boomers, 44 la cei născuți în 1980, când s-a făcut trecerea de la Generația X la Generația Y/Millennials, și 49 la cei născuți în 2000, care fac parte din Generația Z.
„Aceste modificări pot provoca instituțiile sociale mai vechi, dar constituie oportunități pentru a integra mai bine noile instituții românești în spațiul geopolitic vestic al Uniunii Europene și NATO. Dacă vrem să dezvoltăm IMR și legătura bidirecțională cu indicatorii Indexului de Dezvoltare Umană (HDI) în forma unei țări moderne, atunci trebuie încurajate: Educația, prin reducerea abandonului școlar; reducerea analfabetismului funcțional; promovarea în curriculum a valorilor emancipative: autonomie, încredere și indulgență; Dezvoltarea socio-economică prin politici economice stimulative; Apariția de noi joburi prin politici economice și stimularea dezvoltărilor antreprenoriale în astfel de domenii; și Urbanizarea”, arată prof. univ. dr. Daniel David, unul din autorii studiului.
IMR angajat în acest raport are patru fațete, a mai precizat Daniel David. Este vorba de individualism (autonomie) versus colectivism; încredere/neîncredere; indulgență/datorie și satisfacția față de propria viață. În general, un profil psihocultural caracterizat de autonomie, încredere și indulgență se relaționează eficient cu Indexul de Dezvoltare Umană, spun autorii studiului.
Analiza generațională a luat direct în calcul anul nașterii, care permite și explorarea pe următoarele generații: Generația tăcută, respectiv cei născuți înainte de 1946); Generația Baby Boomer, cei născuți între 1946-1964; Generația X, cei născuți între 1965-1980; 4 Generația Y/Millennials, cei născuți între 1981-1996) și Generația Z, respectiv cei născuți începând cu 1997, având cel puțin vârsta de 18 ani la data culegerii datelor.
