Pădurea Hoia nu este singurul caz de areal natural periclitat de apariția în apropiere a unor construcții de mari dimensiuni. Livezile de la limita orașului, atât cele din zona Palocsay, cât și de pe versanții nordici ai orașului, sunt la fel de expuse, iar reglementările dar și vigilența cetățenilor sunt esențiale. Asta a spus la Forum EBS urbanistul Eugen Pănescu, coordonator al echipei care a realizat actualul Plan Urbanistic General al Clujului.
Cum pot fi protejate ariile verzi ale Clujului în fața expansiunii imobiliare și cum pot fi evitate precedente precum cel din zona pădurii Hoia-Baciu, unde a demarat un șantier pentru mai multe blocuri cu 9 niveluri deasupra solului, a fost tema ediției de joi, 4 noiembrie, a emisiunii Forum EBS.
Invitații realizatorului Ovidiu Cornea au fost arhitectul și urbanistul Eugen Pănescu, coordonator în cadrul echipei care a realizat actualul PUG al Clujului și sociologul Norbert Petrovici, conferențiar universitar și director al Centrului pentru Știința Datelor din Universitatea Babeș-Bolyai.
Puteți asculta la finalul articolului emisiunea integrală.
Eugen Pănescu a comentat mai întâi situația de lângă pădurea Hoia, unde un proiect imobiliar aflat scriptic pe teritoriul comunei Florești are impact direct asupra cadrului natural folosit în primul rând de locuitori ai municipiului dar și asupra infrastructurii rutiere și de utilități a orașului.
„S-a profitat de urbanizarea anormală” din Florești
Chiar dacă PUG-ul se limitează strict la a oferi cadrul urbanistic general pentru localitatea la care se aplică, nefiind permise ingerințe pe teritoriul altei unități administrativ-teritoriale, „ideile, mai ales cele legate de mediu, de folosirea peisajului, au depășit limita municipiului, la nivel strategic, uitându-ne și la zonele învecinate, pentru că în aceste privințe limitele administrative nu le simți”. Cu toate acestea, „aici e o problemă limpede, s-a profitat de urbanizarea anormală, forțată și folosirea infrastructurii unei alte unități administrativ-teritoriale, a Clujului, pentru a dezvolta niște afaceri poate corecte din punct de vedere al actelor, dar blamabile ca și spirit”, a spus urbanistul. El care a atras atenția asupra lipsei de servicii cu care se pot confrunta cei care locuiesc (spre exemplu în ansamblul Donath Park) sau vor locui în zonă, respectiv în privința presiunii care este pusă pe traficul preluat de strada Donath.
Livezile, la fel de expuse
Eugen Pănescu a explicat că punerea în pericol a zonelor naturale a făcut obiectul mai multor discuții în dezbateri publice și profesionale, dar și cu ocazia avizărilor legate de PUG-ul încă în vigoare al municipiului Cluj-Napoca. El a subliniat că sunt și alte zone naturale în oraș în risc de a fi urbanizate excesiv, vizavi de care au existat presiuni și în momentul elaborării PUG-ului actual (între timp, este în curs de realizare noul PUG, de către o firmă din București).
„Discutăm aici nu numai de pădurea Hoia, care pare să fie acum o victimă a dezvoltării lipsite de etică și responsabilitate, dar mă uit cu îngrijorare și sper să nu fie cazul să vedem tipul acesta de construcții în zonele de livezi; a fost o temă sensibilă, din punct de vedere al presiunilor venite pe toate căile în momentul elaborării Planului Urbanistic General. Vorbesc în special de livada Palocsay, care a rămas cumva neatinsă, deși sunt construcții deja în ea care au apărut în ultimii ani, dar mă refer și la livezile de pe versantul de nord, de peste cartierele Dâmbul Rotund și Iris. Toate acele dealuri au fost pline de livezi, s-au defrișat, s-a construit, s-au permis Planuri Urbanistice Zonale chipurile cu densități foarte mici și care să păstreze livezile; nu s-a păstrat nimic și nu e vorba numai de acei arbori sau pomi fructiferi, e vorba de caracterul natural al zonei și de felul în care au fost tratate acele plantații. Faptul că parțial nu au supraviețuit sau că au fost ajutate să nu supraviețuiască, la modul intens, nu este în niciun fel o scuză pentru a le elimina și a le transforma în zone pentru construcții. Cred că sunt zone foarte periclitate în viitor și sper să le putem dezbate ca cetățeni care să își apere interesul public al cadrului natural”, a spus Eugen Pănescu la Forum EBS.
Există instrumente, dar nu pot fi aplicate
Sociologul Norbert Petrovici a vorbit despre impactul pe care îl are dezvoltarea localităților din primul inel metropolitan, în special Floreștiul, asupra municipiului Cluj-Napoca. El a subliniat dependența comunelor învecinate de serviciile, de educație, sănătate, piața muncii, oferite în municipiu. În privința gestionării zonelor verzi și a terenurilor de la granița Clujului cu localitățile din zona metropolitană, precum pădurea Hoia-Baciu, el a spus că nu există în acest moment reguli aplicabile în mod unitar.
„Sunt trei tipuri de instrumente care ar fi la îndemână: stabilirea unei zone de ‘tampon’ verde, limitarea construcțiilor, a densităților în jurul orașului, respectiv o taxare puternică și diferențiată, dar asta presupune și investiții ale primăriilor, pentru infrastructura și locuire. Niciunul din aceste instrumente nu se poate aplica în mod concret, ar fi nevoie fie de un Plan Urbanistic General mai mare (care se aplică unei singure localități, n.red,) și mai mic decât un plan pentru tot județul”, a spus sociologul.
În aceste condiții reglementările urbanistice rămân apanajul Comisiilor Tehnice și a Consiliilor Locale din „prea slabe ca implementare când vine vorba de relația între unități administrative teritoriale, asta e marea noastră problemă în acest moment: cum reglementezi zona de tampon (dintre localități, n.red.)”.
„Pădurile din localitățile învecinate ar trebui să devină păduri urbane”
Din punct de vedere al utilizării spațiului, sociologul a admis că pădurile de la limita Clujului funcționează sau vor funcționa ca păduri urbane și „ar trebui declarate ca atare”, însă și în acest caz nu există însă instrumente de reglementare. Dacă se pun în practică proiecte comune, acestea sunt mai degrabă rezultatul unei relații funcționale între primarii din localități, a spus el. Totuși, apar și inițiative încurajatoare, precum constituirea unei Comisii Consultative de Urbanism în Florești, din care face parte și arhitectul județului, a adăugat Norbert Petrovici.
Planul de Amenajare al Teritoriului, pregătit de Consiliul Județean cu aportul a numeroși specialiști din mai toate domeniile și cu asistența Băncii Mondiale „poate programa investiții, dar nu are posibilitatea de a face reglementări în această cheie”. Nevoia de creare a unor instrumente care să poată stabili reguli integrate în perimetrul metropolitan este acut, potrivit lui Petrovici.
Erodarea ideii de intravilan și trecerea în regim construibil a unor zone din extravilan după ’89 a creat deja efecte ecologice, iar acest fenomen ar trebui limitat pe viitor, a mai spus el. Cercetătorul a vorbit și despre un alt aspect extrem de interesant în relația orașului cu terenurile învecinate:
„Un aspect de care orașele mari din SUA, dar și unele orașe europene și mai nou și din Asia țin seama este că sunt foarte atente la terenul agricol, de calitate, pentru a permite circuite alimentare scurte și o suveranitate urbană în relație cu zonele respective. Toate instrumentele amintite trebuie să apere zona verde și terenurile agricole din jurul orașului”, a spus sociologul.
Ascultați mai jos emisiunea Forum EBS de joi, 4 noiembrie, difuzată pe EBS Radio, 90.4 FM în Cluj-Napoca și pe ebsradio.ro, secțiunea LiVE:
